Mă bucur că ne întâlnim aici. AICI și ACUM. 

În zilele astea e greu să rămâi în prezent, te trage trecutul către el, cu gânduri la ce bine sau nu îmi era atunci, ce aș fi putut face mai bine, ce lucruri minunate aveam. Sau ne zboară gândul către viitor, către toate lucrurile pe care le vom face, așteptarea să treacă perioada asta restrictivă și plină de schimbări.

În mod cert creierul caută explicațîi și soluții, explicații pentru ce se întâmplă la nivel global sau ce se întâmplă în preajma noastră. 

Ne legăm de trecut pentru că el ne da stabilitatea cunoscutului și, întradevăr, este foarte greu să te adaptezi, să rămâi prezent atâtor schimbări și decizii care impun noi reguli pe zi ce trece. 

Acum, situația nu mai este atât de necunoscută.

Se știu regulile și chiar dacă nu sunt cele mai convenabile, cred că putem mută atenția și pe prezentul nostru, fără a mai da curs scenariului posibil, ci să rămânem în ACUM, pentru a crea noi resursele utile mâine. 

Am văzut multă mobilizare și adaptare, mai ales în online, pentru că e un spațiu permis pentru noi toți. Am văzut un val de exprimare a emoțiilor, pentru a le vărsa undeva, pentru că sunt prea grele și copleșitoare de ținut pe o singură pereche de umeri. Nimic anormal în asta, aceste lucruri sunt și fac parte din prezentul nostru, un prezent care este mișcător și nu ne permite să găsim un echilibru pe care să îl menținem, oricât de echilibrați am fi. 

Înainte se vorbea despre cât de prețios și valoros este timpul nostru și acum aud că mulți își doresc să treacă cât mai repede acest timp. E o avalanșă de articole despre câte lucrui să facem și să nu facem în perioada asta, ca și cum a face e o formă de a alunga o liniște. O liniște care pentru unele orașe, cum e Bucureștiul este total nepotrivită și anormală. 

O pauză și respiră. Intâmpinarea unui imprevizibil ne face să ne încordăm. 

Respiră și vezi cum e pentru ține acest tot nou care se întâmplă. 

Și cum trăiești ACUM? Acest acum, care este…..cum este pentru ține. 

Îți las și câteva întrebări la care să reflectezi:

Oare dacă toți ieșim descărcați și epuizați din perioada asta cine o să mai pună energie să ieșim dintr-o criză economică?

Oare dacă cei sănătoși nu își mențin resursele sau le dezvoltă, cum îi putem susține pe cei vulnerabili?

Întrebări retorice, poate cu răspunsuri diferite și opuse. 

Viețile noastre, resursele  și situațiile de viață sunt extrem de diferite. Impactul situației ne prinde în diverse posturi.

Cum trăiesc acest prezent? Cum aleg să îmi direcționez atenția? Cum mă încarc și mă descarc, cred că putem să controlăm asta, și să fim aici și acum.

 RESPIRĂ

Un like si o imbratisare